duminică, 25 mai 2014

Academicia Sa

 Mura Mică este hotărâtă să nu închidă un ochi, nici măcar să nu clipească, până nu scapă de noul profesor de gramatică ce i-a fost adus de la Academia Sturzilor Zbîrliți. Au reclamat-o sticleţii, stucluții, sticluții, sticlișii, sticloşii,  bubuștiucii, babuștiucii, bibiștiucii, că nu se exprimă corect, în lumba, ori poate că limba comună. Mura nu înţelegea ce înţeleg ei prin comun, mai ales că observa că nu se înţeleg nici între ei, darămite să-i mai înveţe şi pe alţii gramatica.
-Uite, dacă nu mă crezi, îi arată domnul Sturz cel mai Zbârlit de Zburlit ce Era în Grad de Academician cu Decoraţie în Formă de Cruce, Ridicat Anul Trecut în Grad de Mare Atotzbârlit Cenzor. Sunt două sute treizeci de petiţii contra ta.
-Ştiu, domnule Stârc Sturlit, venerabil architect al gramaticii pure şi mai puţin pure…se întristă Mura Mică. Eu nu le-am făcut nica, dar ei sunt nişte pârâcioşi. Miaaaau spus să spun ce gândesc si ce cred, dar miaaaaaau pus mâna la gură, când cecredul meu nu era în armonie cu cecredurile lor, iar cegândescurile mele erau în dizarmonie cu cegândescurile lor.
-În primul rând, va trebui să-mi înveţi numele pe dinafară, fără greşeală. În al doilea rând, să desparţi corect cuvântul “mi-au”, să conjugi verbul a fi politicos şi să-l scrii de 33 de ori, în formă de piramidă descrescătoare.
-Domnule Stârz Zurlit, Academicia Ta, eu sunt pisică, nu pot despărţi cuvântul “miau”. Mi-aş trăda neamul, l-aş face de ruşine. Cum voi mai trăi printre pisici, cu o aşa pată pe nas? Şi tocmai acum ţi-ai găsit-o? Când mă pregăteam de Crăciun?  Cu verbul politicos am înţeles. Să fie descrescătoare, ori crescătoare piramida?
-Descrescătoare, sturzii obosit, domnul sturz. Şi lasă-mi numele, nu-l mai învaţa. E prea lung şi greu. Te iert şi cu “miau”, e treaba ta…Nu vei primi niciun cadou de Crăciun, până nu conjugi verbul.
-Miau explicat nişte duduștiuci duduci că o piramidă poate fi şi cu vârful în jos, spuse Mura, privind cu ticăloşie spre faţa în formă de piramidă cu vârful în joooooos, spre pântecele cam sferic. De aceea nu înţeleg cum este cu crescătorul şi descrescătorul…Ce fel de piramidă? Unde-i e vârful?
-E cu vârful în sus, normal, se încruntă profesorul.
-Bine, atunci să conjug verbul:
 Eu sunt politicoasă, tu eşti politicos, el este politicos, ea este politicoasă, noi suntem politicoşi, voi sunteţi plicticoşi, ei sunt plicticoşi, u sunt politico, u eşti politico, l este politico, a este politicoas, oi sunte politicos, I sunt licticos…
-Stai! Opreşte-te! Nu spui corect. Şi mănânci literele.
-Păi, cum altfel să alcătuiesc o piramidă? Nu-mi place să mănânc litere, tu m-ai obligat, ei miau mâncat din timpul meu preţios, noi suntem obosiţi, voi nu vă sinchisiţi, ei sunt nişte prizăriţi, eu nu mai conjug nimic, îmi iau, sau îmi miau bocceluţa cu vorbe pisiceşti şi plec. Nu vreau cadouri de la voi, nici măcar de Crăciun. Dacă nu-ţi convine, orânduieşte, piramideste tu…Nu vrei mai bine să te învăţ pisiceasca? E frumoasă, expresivă, veselă…Nu e aşezată în piramide şi nici în ghivece de flori, nici în tipare şi nici în tiparniţe.
 Academicianul a fost pensionat, i s-au luat câteva din grade și-un epolet, pentru că nu şi-a îndeplinit misiunea. Când s-a întors la ai săi, mieuna, scria “miau” împreunat şi nu-l mai interesa orânduirea cuvintelor în diferite forme. Învăţase cântece pisiceşti şi câteva poezii cam deşucheate, de la motanii din familia Murei. A început să se creadă pisică şi a cerut azil politic în Pisicia de Nord, vecină cu Pisicia de Sud, dar numai în timpul refluxului.
-De ce azil politic, mami? Nu-l prigonise nimeni, cred…

-Nu-l prigoniseră, dar îl goniseră. Nu mai semăna cu ei, nu avea ce căuta într-o comunitate de sturzi stiliți şi stilați, oameni de ştiinţă serioşi, ce repectau totdeauna regulile, regulilele, regelilile, canoanele, canonurile, chinunele, cununele, chininile…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu