joi, 13 februarie 2014

Circul



                                                                     
 -Lumeeeeee, lumeeeee! Vine circul!
Aşa se auzea din depărtări. Circarii aveau portavoci, clopote, gonguri tibetane şi boluri în care preparau poţiuni de transformat nesimţirea în bun simţ, fengșuiuri ţipătoare, astrologi, cărţi de tarot, cristale magice…
Când circul a ajuns  în oraşul de la poalele munţilor cam împăduriţi, adulţii s-au înghesuit  în teleguţe, căruţe, care trase de boi, măgari, berbeci…depinde ce avea fiecare prin  familie. Normal că şi-au lăsat din nou copiii acasă.
-Cu copii după tine nu te poţi distra niciodată, mai ales că te privesc mereu cu ochi critic, aprobă Grăsuţa, văzând gloată cea nouă. E bine că n-aţi adus şi copiii…
Era cocoţată în prima minunăţie din lungul şir de minunat de minunate minunăţii: un copac cu oi şi şosete…
-Ooooo, oh, ohoh! abia îndrăzniră să respire curioşii, de teamă să nu dea oile jos din copac. Oi adevărate? Mai există aşa ceva?
- Da, surâse Grăsuţa. Le-am cocoţat pe toate în copac, pentru că ultima dată a cam dat lupul iama prin ele.
Oile suspinară adânc, trăgând pe nas sărurile aduse din budoarul şefei. Mă rog, una dintre şefe, că făceau cu rândul. Oile nu doreau decât să se ştie protejate, nu le păsa cum se numeşte, ori cum arată şeful. Primiseră atât de multe întăritoare, încât vedeau triplu. O priveau pe Grăsuţă şi-i spuneau Sfânta Treime. Degeaba le spuneau oile ce refuzaseră întăritoarele că e doar una, nu are cum să fie trei…Mă rog, la formele pe care le avea, putea fi şi trei.
Chiar la intrare, era musca cu găleată şi coif, mare pictoriţă de norişori şi îngeraşi pe pereţi. Păreau atât de reali…Dacă îţi puneai pe nas ochelari 5D, chiar se mişcau. Norişorii erau pufoşi şi miroseau a vată de zahăr, iar îngeraşii dădeau din aripi şi-ţi trimiteau bezele şi pupici dulcici.
Era şi o doamnă îmbrăcată în verde ce le oferea băuturi răcoritoare, varză murată şi ardei umplut, filme spirituale, muzică şi psalmi.Tot ea se ocupa şi de acarienii de la circ. Îi punea cu botul pe labe, doar printr-o încruntătură. Nu cumva să tulbure somnul celor înscrişi pe lista de aşteptare pentru toate circurile ce vor mai veni.Totul era gratis!
-E Paradisul! se bucurau toţi.
-Ce putem face? Cum să ne mai distrăm? întrebară nerabadatori cei din primele rânduri.
-Veţi fi ajutaţi să scăpaţi de miopie.
-Cum? Cum? tropăiră nerăbdătorii.
-În primul rând, trebuie să va lăsaţi şosetele aici, ca ofrandă adusă copacului. După aceea, intraţi după cortina aceea, unde este Marele Deschizător de Chakre KAM-OM-KAM-NEOM.
-Doamne, ce ieftin este! Am renunţat doar la şosete. Nu ne costă nimic!
Era renumit deschizătorul…Putea deschide chiar şi sticle de bere. A fost floare la ureche să-i scape de miopie pe cei din noua serie de amatori de circ. I-a învăţat să-şi vâre degetele adânc în chakra şi să le ţină acolo, până când aceasta se obişnuieşte cu noua stare şi renunţă singură să se mai închidă. Cei ce aveau chakrele  îndărătnice, erau puşi să se arunce cu capul în jos, de la o înălţime egală cu dublul lungimii nasului. Unii stăteau în nas, în timp ce se scărpinau în…mmmm…îîîîîî…
-Unde, mami?
-Păi, fiecare pe unde avea o mâncărime. Spuneau maeştrii de la circ că, acolo unde e mâncărime, înseamnă că este un blocaj energetic.
Alţii au fost învăţaţi cuvinte magice, gen: “Sesam deschide-te!”. E simplu…Stai în faţa oglinzii, te priveşti intens în ochi şi-ţi spui: Doamne, cât de frumos sunt şi cât de mult mă iubesc, hauuuuuuummmmmm!
-Mami, vreau şi eu la circ!
-Poate te prind. Nu avem suficient circ în jurul nostru, pe stradă? Deschide televizorul numai trei minute. Dar închide-l repede,  să nu visezi urât. Mai bine învaţă pe rupte, că unii dintre semenii nostri nu se vor trezi prea curând din beţie. Unii sunt beţi din naştere, alţii s-au îmbătat de preplinul şi preafrumosul interiorului minţilor lor intens gânditoare şi degrabauitatoare de istorie repetabilă. Cei mai mulţi sunt beţi pentru că li s-a năzărit că viaţa trebuie trăită la maxim, chiar dacă maximul este doar minimul potenţialului existent în stare latentă, dar nu în creieraş, ci-n suflet.
Nu au reuşit toti să-şi deschidă chakrele…Unii au rămas cu degetele în nas, alţii prin buric, alţii încă se scarpină în scăfârlie. S-au supărat chakrele abuzate şi le-au spus că nu se mai deschid nici măcar cu vorba bună. Ei sunt dintre nefericiţii ce n-au fost primiţi în circ. Dar le-au povestit ceilalţi tot ce-au văzut. Acasă, pentru că  s-au întors la copii, spăsiţi şi trişti. Grăsuţa le spusese că, la circul ce se va organiza în vară, trebuie să aducă bani şi mai mulţi. Nu îndrăzneau să mai ceară din banii de buzunar ai copiilor şi căutau soluţii de atras banii spre ei, cu puterea minţii. Şi-au transformat minţile în magneţi şi…aşa au rămas şi mai săraci copiii, pentru că tot din banii lor furau adulţii.
Când s-au întors ceilalţi, copiii s-au tăvălit pe jos, de ras. Au denumit acea zi memorabilia: Ziua în Care   s-a Răsturnat Teleguţa cu Proşti Chiar în Centrul Oraşului. Adulţii purtau pe nas, bine lipiţi, ochelari cu lentile roz. Erau desculţi, slăbiseră şi hainele erau făcute ferfeniţă. Unii aveau negi, dobândiţi de la iluzionistele de la circ. Se lipiseră cam prea tare de ele şi negii se mai şi iau. Mai aveau şi boli de piele, unii surziseră precum câinii cei bătrâni, alţii aveau cataractă.
Au povestit, după câţiva ani, că timpul parcă trecea altfel, la circ. Uitaseră cine sunt şi le plăcea atât de mult, încât s-au angajat ca muncitori cu ziua chiar acolo, în circ, numai să nu fie daţi afară din Paradisul plăcerilor uşor dobândite.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu